Expoziţia permanentă a Secţiei de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului  „V. Pârvan” realizată sub genericul „ FLORA ŞI FAUNA DIN JUDEŢUL VASLUI” este concepută ca un complex studiu monografic al zonei, privind flora şi fauna actuală, elemente osteologice fosile cu paleofauna Miocenă şi Pleistocenă, trofee cinegetice, roci şi minerale.

   În expoziţie sunt prezente şapte diorame, din care cinci reprezintă o copie fidelă a mediului natural caracteristic zonei, surprins în cele patru anotimpuri ale anului, pentru a înţelege bogăţia floristică şi faunistică, frumuseţea locurilor şi câteva din legile fundamentale ale naturii: unitatea organism-mediu şi interacţiunea organismelor.

     În cele cinci diorame materialul biologic este organizat în ecosisteme:

- Diorama - „Ecosistem de pădure” – primăvara, surprinde o privelişte a pădurii de amestec, unde se pot observa diferite plante şi animale caracteristice:  cucul, mugurarul cu penaj viu colorat, grangure care prezintă dimorfism sexual etc;

- Diorama, „Ecosistem de pădure” – vara, prezintă specii de păsări în penaj de vară: codobatura galbenă, muscar, cinteza de vară şi mamifer;

- Diorama „Ecosistem de baltă” – vara, cu păsări specifice zonei de luncă a Prutului; 

- Diorama „Ecosistem de pădure” – toamna. Redă un aspect din pădurile caracteristice teritoriului nostru, prin care se evidenţiază relaţia trofică de tip  pradă – prădător. Dintre mamiferele omnivore se remarcă MISTREŢUL vânat în iarna anului 1915, de către Horaţiu Eremie, în pădurile din localitatea Epureni – jud. Vaslui şi declarat trofeul anului 1916;

- Diorama „Ecosistem de râu” – iarna, evocă viaţa animalelor în acest anotimp.

    Ultimele două diorame – „Păsări răpitoare de zi” şi „Păsări răpitoare de zi şi de noapte” – surprind opoziţia între cele două categorii de păsări, ca aspect, regim de hrană şi, totodată, protecţia unora dintre ele, datorită rolului lor în menţinerea echilibrului în cadrul ecosistemelor naturale. Sunt expuse o serie de cuiburi şi ouă, dintre care se remarcă cuibul de piţigoi pungar, boicuş, sturz, rândunică, cuiburile fiind uneori adevărate opere de artă.

 

  

     În SALONUL  CINEGETIC au fost prezentate trofee de cerb carpatin, cerb lopătar, colţi de mistreţ şi blănuri de urs în scopul de a încânta, informa şi educa publicul vizitator. În prezent acest spaţiu este panotat cu un peisaj dioramatic reprezentând „Rezervaţia botanică Bădeana”.

   Colecţia de roci şi minerale cuprinde eşantioane colectate atât din depozitele sedimentare ale Podişului Bârladului, cât şi din faciesurile litologice ale Munţilor Carpaţi, cristale şi flori de mină din zonele metalogenetice ale ţării noastre.

 

   

    Paleofauna este reconstituită prin fragmente osteologice fosilizate, care provin de la diferite specii de mamifere dispărute ca: rinocer, cal, proboscidieni, bour, zimbru, urs etc. Asociaţiile paleofaunistice sunt corespunzătoare perioadelor de climat cad şi rece succedate în timp pe arealul Podişului Bârlad. Proiectul expoziţiei permanente a fost întocmit de muzeograful Laurenţiu Ursachi, iar panotarea expoziţiei s-a făcut sub coordonarea ştiinţifică a doamnei profesor Ileana Crăciun, expert în domeniul muzeelor de Ştiinţele Naturii.

       În noile condiţii, preocupările specialiştilor de la Secţia de Ştiinţele Naturii sunt orientate către îmbogăţirea şi diversificarea patrimoniului muzeal, diversificarea ofertei de activităţi temporare pentru public şi implementarea ideei că „Ocrotirea naturii nu este o problemă a naturaliştilor ci a omului însuşi” – Academician Emil Pop.