Print this page

Scurt Istoric

 

     Muzeul a fost înfiinţat de elita intelectualilor bârlădeni, în 10 aprilie 1914, din dorinţa de a strânge bunuri culturale într-o instituţie specializată care să le tezaurizeze şi să le valorifice pentru marele public.

     Printre aceştia, la loc de cinste stă prof. Stroe Belloescu care, din averea sa personală a construit un imobil în anul 1909, ca sediu pentru prima bibliotecă publică şi primul muzeu. Materializarea dorinţei iniţiatorilor a cunoscut o serie de etape, un drum de început, de căutare, de depăşire şi învingere a greutăţilor, la care şi-au adus apoi contribuţia şi o serie de specialişti, a căror muncă, făcută cu dăruire, pasiune şi loialitate, a fost pusă în slujba valorilor de patrimoniu cultural naţional.

      Muzeul, sub aspectul patrimoniului, a debutat cu strângerea unor colecţii diferite ca domenii, punându-se astfel, bazele unui muzeu cu caracter mixt, ca marea majoritate a muzeelor din ţară, având astăzi secţiile de: Arheologie-istorie, Artă, Ştiinţele naturii şi Personalităţi bârlădene.

     Sub aspectul provenienţei, patrimoniul, împărţit pe cele patru secţii ale muzeului, s-a constituit şi îmbogăţit pe parcursul existentei muzeului prin cercetare, transferuri, achiziţii şi nu în ultimul rând, prin donaţii.

      Muzeul, în cei 100 de ani, a primit mai multe donaţii, provenite din partea unor mari personalităţi, cunoscuţi ca pasionaţi colecţionari, adevăraţi mecena care şi-au donat colecţiile adunate, într-o viaţă de om, cu multă ştiinţă, bani, timp şi multă pasiune, fără nici o clauză pecuniară. Amintim doar pe prof. dr. doc. Ion Chiricuţa (1917-1988) şi dr. Marcel Vainfeld (1917-1990), ambii fii ai urbei, ale căror donaţii, pentru prima dată, au îmbogăţit patrimoniul muzeului cu artă universală.

      În prezent, muzeul oferă marelui public expoziţii permanente, diverse sub aspect tematic :

  -şase colecţii intrate ca donaţii compuse din artă populară românească, artă plastică şi decorativă europeană şi extrem orientală, numismatică, medalistică, arme, icoane, carte de patrimoniu, toate organizate ca un muzeu de colecţii; situat în str. Vasile Pârvan nr. 4, clădire monument, sfârşit de sec. XVIII-XIX, care a aparţinut lui ALECU (ALEXANDRU) STURDZA, SPĂTAR. Din anul 1980-1993, clădirea a fost consolidată, devenind sediul secţiei de artă, unde au fost expuse 7 colecţii intrate ca donaţii în patrimoniul muzeului.

   -Separat, în alt imobil, o expoziţie de artă contemporană românească; situat în str. Vasile Pârvan nr. 1, Palatul fostei prefecturi de Tutova, clădire monument, sec. XIX (ante 1890), construit probabil, după planurile arhitectului italian GIOVANI BALDOROSSI, în stil neoclasic, cu etaj şi parter. Din 1957 este sediul central al muzeului. Ca unic sediu al muzeului, aici au funcţionat expoziţiile permanente ale secţiilor arheologice – istorie, artă şi ştiinţele naturii, până în anul 1976, alături de depozite, laboratoare şi serviciul administrativ. În perioada 1982-1990 au funcţionat numai expoziţiile permanente ale secţiilor de arheologie-istorie şi artă în timp ce, din anul 2000 este numai expoziţia permanentă de artă contemporană: la parter artă contemporană românească, la etaj colecţii de artă donate.

   -într-un alt imobil, expoziţiile: Bârladul cultural, sec. XIX-XX ; Cuza si epoca Sa, Cabinet numismatic din sec. 4 i.Ch. până in zilele noastre; Floră, faună şi litologie din Podişul Bârladului şi un Muzeu de autor, cu creaţia sculptorului Marcel Guguianu, provenită prin donaţia făcută de acest fiu al Bârladului; investiţia a fost determinată de oferta de donaţie a sculptorului, constând în sculptură material finit, machete, desene, mobilier, obiecte personale, etc. care vor da posibilitatea de a reface atelierul artistului şi prezentarea operei.

 

 

Read 763302 times